Peste 1.000 de schelete medievale descoperite la Ypres, în Belgia, au devenit principala sursă pentru o amplă cercetare despre oamenii care au trăit în oraș cu secole în urmă. Specialiștii de la Vrije Universiteit Brussel (VUB) au combinat analiza izotopică, examinarea oaselor și tehnologii de imagistică pentru a studia mobilitatea, ocupațiile, sănătatea și statutul social al locuitorilor. Concluziile lor stau la baza expoziției de vară wONDERLAND, găzduită de Yper Museum, unde publicul poate vedea atât descoperirile, cât și metodele prin care au fost obținute.
- Cercetătorii au analizat peste 1.000 de schelete excavate la Ypres.
- Majoritatea persoanelor îngropate în oraș aveau origine locală sau regională.
- Femeile au contribuit la mobilitatea regională cel puțin la fel de mult ca bărbații.
- Expoziția wONDERLAND explică inclusiv utilizarea analizelor izotopice și a scanării CT.
Distrugerea arhivelor a împins cercetarea către subteran
Investigația are la origine o pierdere majoră de informații istorice. În timpul Primului Război Mondial, Ypres a fost aproape complet distrus, iar arhiva orașului, păstrată în halele de postav care găzduiesc acum muzeul, a ars. Istoricii au rămas astfel fără o parte esențială a documentelor care ar fi putut descrie populația medievală.
Situația s-a schimbat odată cu proiectele recente de regenerare urbană. Din solul argilos al Flandrei de Vest, care conservase foarte bine rămășițele, au fost scoase câteva mii de schelete. Descoperirile provin din trei situri: cimitirele parohiale Sfântul Nicolae și Sfântul Martin, precum și leprozeria Hooge Siecken.
În lipsa arhivelor scrise, oasele au devenit o arhivă alternativă a Ypresului medieval.
Acest lucru înseamnă că cercetătorii pot verifica prin dovezi biologice aspecte pe care documentele le-ar fi prezentat doar parțial: locul în care o persoană a crescut, urmele lăsate de muncă sau anumite modificări ale scheletului. Analiza izotopică urmărește semnături chimice păstrate în țesuturile dure, iar osteologia studiază oasele pentru a identifica particularități fizice și urme ale activităților desfășurate în timpul vieții.
Analizele contestă imaginea unei populații dominate de migranți
În secolul al XIII-lea, Ypres avea aproximativ 30.000 de locuitori și era cunoscut pentru industria postavului. În pofida comerțului internațional, analizele realizate de Rachèl Spros, Charlotte Van Riet și Lucy Koster, sub coordonarea lui Christophe Snoeck, arată că marea majoritate a celor îngropați acolo proveneau din oraș sau din regiune. Migranții de la distanțe mari erau rari.
Studiul mobilității regionale a oferit și o concluzie care contrazice imaginea femeii medievale sedentare: femeile se deplasau cel puțin în aceeași măsură ca bărbații. Pentru interpretarea societății medievale, aceasta înseamnă că mobilitatea nu poate fi explicată exclusiv prin activitățile masculine asociate în mod tradițional comerțului sau deplasărilor.
Cea mai spectaculoasă piesă a expoziției este scheletul unui bărbat din secolul al XI-lea, anterior primei mențiuni consemnate a numelui Ypres. El fusese îngropat într-un mormânt prestigios din gresie feruginoasă. Echipa de osteologi condusă de Barbara Veselka, în colaborare cu Departamentul de Anatomie și Traumatologie al UZ Brussels, a identificat o excrescență osoasă la șold asociată călăriei intensive.
Combinația dintre mormânt, urmele călăriei și originea locală indicată de izotopi sugerează existența unei elite locale timpurii.
Și muncitorii obișnuiți au lăsat urme clare. Pe dinții mai multor schelete datate începând din secolul al XIII-lea au fost observate crestături adânci, produse de curățarea sau întinderea repetată a firelor folosite la tors și țesut.
Vizitatorii vor urmări chiar etapele investigației științifice
Expoziția wONDERLAND nu prezintă doar rezultatele. Parcursul său final este dedicat metodelor utilizate de cercetătorii VUB, iar vizitatorii pot intra simbolic în rolul specialiștilor. Modelele interactive, vizualizările și activitățile practice explică modul în care analiza izotopică, examinarea osteologică și echipamente precum scanerele CT ajută la interpretarea materialului osos.
Pentru public, această abordare face vizibilă diferența dintre o presupunere istorică și o concluzie sprijinită de mai multe tipuri de dovezi. În cazul Ypresului, cercetarea nu înlocuiește documentele pierdute, dar poate reconstitui fragmente din viața unor locuitori ale căror nume nu s-au păstrat.
Ce descoperire vi se pare mai relevantă pentru înțelegerea orașelor medievale: mobilitatea femeilor, urmele meseriilor sau indiciile despre elitele locale?
