România a răspuns diplomatic incursiunilor cu drone rusești din 24-26 iulie 2026, declarând inacceptabil un angajat al Ambasadei Rusiei, care trebuie să părăsească țara în cinci zile. Decizia i-a fost comunicată luni, 27 iulie, ambasadorului Vladimir Lipaev, convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Bucureștiul i-a prezentat acestuia fragmente ale unei drone distruse în România, despre care investigația Parchetului a confirmat că sunt de proveniență rusească. MAE și-a rechemat totodată ambasadorul de la Moscova pentru consultări.
- Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul național între 24 și 26 iulie.
- Un membru al misiunii ruse la București are la dispoziție cinci zile pentru a părăsi România.
- Ambasadorului rus i-au fost prezentate fragmente de dronă identificate oficial ca fiind de proveniență rusească.
- Ambasadorul României în Federația Rusă a fost chemat la București pentru consultări.
MAE atribuie Rusiei responsabilitatea pentru incidente
În discuția cu ambasadorul rus, partea română a formulat un protest față de ceea ce a numit acțiuni „ilegale și iresponsabile”. Ministerul a susținut că Federația Rusă poartă „responsabilitatea exclusivă” pentru incidente și pentru deteriorarea mediului regional de securitate.
MAE a transmis că încălcarea spațiului aerian al României este „absolut inadmisibilă și intolerabilă”, subliniind că acesta este și spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene.
Diaconescu ceruse un răspuns politic ferm
Înaintea anunțului MAE, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu susținuse că reacția militară trebuia completată prin măsuri politice și diplomatice. El a descris pătrunderea dronelor drept „un gest de agresiune” și a apreciat că ar exista o intenție deliberată de a testa reacția României și coeziunea NATO pe flancul estic.
„Militarii și-au făcut datoria. Acum este nevoie de un răspuns politic”, a afirmat Diaconescu. În opinia sa, Bucureștiul ar trebui să manifeste simultan fermitate și echilibru, pentru a transmite un mesaj clar fără să alimenteze o escaladare.
Fostul ministru a spus că astfel de amenințări hibride pot urmări atât identificarea vulnerabilităților, cât și inducerea fricii și a neîncrederii în rândul populației.
Diaconescu a apreciat că mecanismele militare au funcționat, invocând cooperarea dintre comandamentul pentru operațiuni aeriene de la Torrejón, în Spania, și autoritățile române. Potrivit explicațiilor sale, NATO poate urmări originea și traseul unor asemenea mijloace de luptă și poate avertiza statele membre, însă decizia concretă privind reacția revine fiecărui stat.
Declararea unui membru al misiunii drept inacceptabil permite îndepărtarea sa
Diaconescu explicase că dreptul diplomatic permite statului gazdă să declare un reprezentant străin persona non grata fără obligația de a motiva decizia. El avertizase însă că o asemenea măsură poate avea consecințe diplomatice și poate fi urmată de reciprocitate. Sursele nu indică, deocamdată, că Moscova ar fi adoptat o măsură similară.
Pentru România, succesiunea dintre doborârea dronelor, prezentarea fragmentelor și îndepărtarea unui membru al misiunii ruse arată cum se completează răspunsul militar și cel diplomatic. MAE a anunțat că va continua coordonarea cu NATO și UE în privința măsurilor destinate securității naționale și protejării cetățenilor.
Considerați că măsura diplomatică anunțată de București este proporțională cu cele trei incursiuni ale dronelor?
