Criza din Ceuta a ajuns sâmbătă în centrul unei dispute europene, după ce 22 de lideri ai UE, inclusiv Nicușor Dan, au cerut o videoconferință urgentă a miniștrilor de interne. Apelul vine după ce aproximativ 50.000 de migranți au trecut joi din Maroc în enclava spaniolă din Africa de Nord. Scrisoarea inițiată de Italia și Danemarca solicită evaluarea comună a situației și un răspuns coordonat, în timp ce premierul spaniol Pedro Sánchez acuză unele guverne europene că au reacționat într-o manieră „egoistă”, polarizantă și ilegală.
- Madridul afirmă că aproape toți cei aproximativ 50.000 de migranți au fost trimiși înapoi în Maroc.
- Italia a reintrodus controale pentru legăturile aeriene și maritime cu Spania, iar Franța a intensificat verificările la frontiera comună.
- Semnatarii cer analizarea unui sprijin suplimentar din partea Frontex și a cooperării UE cu Marocul.
Semnatarii cer sprijin european pentru controlul frontierei
Documentul a fost adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin. Inițiativa le aparține prim-miniștrilor Giorgia Meloni și Mette Frederiksen, iar printre semnatari se află cancelarul german Friedrich Merz și liderii Ungariei, Suediei și Poloniei.
Cei 22 avertizează că UE nu poate permite ca trecerile masive și necontrolate să creeze impresia că intrarea ilegală poate fi urmată de obținerea unui drept legal de ședere.
Scrisoarea cere mobilizarea rapidă a instrumentelor disponibile la nivelul Uniunii, sprijin pentru restabilirea controlului la frontiera externă și examinarea unei eventuale consolidări a Frontex. Agenția europeană asistă statele membre în administrarea frontierelor externe, însă deciziile privind accesul și șederea rămân în principal în responsabilitatea autorităților naționale.
Semnatarii vor și o evaluare a eficienței cooperării dintre UE și Maroc. Ei au invocat riscul „instrumentalizării migrației” și al altor amenințări hibride, fără ca sursele să indice o decizie europeană concretă deja adoptată în această privință.
Madridul spune că aproape toți migranții s-au întors
Guvernul spaniol afirmă că aproape toate persoanele care au intrat în Ceuta au fost repatriate și că niciuna nu a ajuns în partea continentală a Uniunii Europene. Madridul a mai transmis partenerilor că intrarea neregulamentară în enclavă nu oferă automat dreptul de a rămâne în Spania, de a călători spre continent sau de a circula liber în Europa.
Potrivit Madridului, 67 de persoane au murit în timpul intrării în masă. Un corespondent DW relata sâmbătă că mii de migranți se aflau încă în Ceuta și că existau confruntări cu poliția și armata, precum și tensiuni între unii migranți și localnici.
Autoritățile spaniole au început și instalarea unei bariere pneumatice de 500 de metri la frontiera maritimă cu Marocul. Structura urmează să fie amplasată paralel cu un șir de geamanduri ancorate, într-o zonă care ar urma să fie patrulată de forțele de ordine spaniole.
Italia și Franța aleg măsuri diferite în spațiul Schengen
Italia a reintrodus controalele la frontiere pentru legăturile aeriene și maritime cu Spania. Giorgia Meloni a prezentat măsura drept una temporară, destinată protejării securității naționale, și a afirmat că guvernul urmărește limitarea efectelor asupra fluxurilor turistice de vară.
Franța a suplimentat la rândul său verificările la granița cu Spania, folosind polițiști și militari. Totuși, ministrul francez de interne Laurent Nuñez a respins ideea excluderii Spaniei din Schengen și a insistat că Parisul continuă să coopereze cu Madridul.
Reintroducerea controalelor nu înseamnă ieșirea unui stat din Schengen, ci suspendarea temporară a circulației fără verificări la anumite frontiere.
Președintele francez Emmanuel Macron, premierul portughez Luís Montenegro și premierul luxemburghez Luc Frieden nu au semnat apelul. Diferența de abordare arată că disputa nu privește doar Ceuta, ci și limitele solidarității dintre state atunci când o frontieră externă a Uniunii este supusă unei presiuni bruște.
Politica de regularizare a lui Sánchez intră în dispută
O parte dintre liderii semnatari au indicat și planul lui Pedro Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranți fără autorizație, susținând că acesta ar fi putut funcționa ca factor de atracție. Premierul spaniol a respins criticile și a afirmat că majoritatea partenerilor europeni au oferit solidaritate și asistență, în timp ce alții au ales să atace Spania și să solicite suspendarea ei temporară din Schengen.
Pentru România, participarea lui Nicușor Dan la apel leagă direct poziția țării de solicitarea unui răspuns comun. În practică, o coordonare la nivelul UE ar putea stabili dacă accentul va cădea pe sprijin operațional pentru Spania, pe controale temporare între statele Schengen sau pe relația cu Marocul.
