Angajații din sectorul public din Franța au intrat marți într-o nouă grevă națională pentru majorări salariale, după negocieri fără rezultat satisfăcător cu premierul Sébastien Lecornu. Sindicatele au chemat aproape șase milioane de salariați la mobilizare, în a doua acțiune națională de acest fel în mai puțin de două săptămâni.
- Proiectul de buget exclude o creștere generală a salariilor publice pentru al patrulea an consecutiv.
- Guvernul a anunțat opt puncte de indice suplimentare pentru angajații publici cu cele mai mici salarii.
- Sindicatele estimează că puterea de cumpărare a angajaților publici a scăzut cu 16% din 2017.
Măsurile anunțate de executiv vizează veniturile cele mai mici, fără să răspundă revendicării sindicale privind o majorare pentru toți salariații. Potrivit Euronews, guvernul a prevăzut opt puncte de indice suplimentare pentru cei mai slab plătiți și a devansat creșterea salariului minim național, pe fondul inflației.
În proiectul de buget pentru 2027, guvernul exclude însă o majorare salarială generală pentru al patrulea an consecutiv, invocând situația finanțelor publice.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mathieu Lefèvre, a declarat la Sud Radio că propunerile premierului includ garanția că niciun angajat public nu va câștiga sub salariul minim și majorări de până la 650 de euro brut pentru peste 1,3 milioane de salariați. El a invocat spațiul bugetar limitat și necesitatea unor promisiuni care pot fi respectate.
Negocierile de vineri nu au convins sindicatele
Întâlnirea de vineri cu Lecornu nu a rezolvat disputa. Sindicatele cer deblocarea valorii punctului de indice folosit la calcularea salariilor de bază din sectorul public, astfel încât creșterile să nu se limiteze la angajații cu veniturile cele mai mici.
În estimarea organizațiilor sindicale, pierderea de 16% a puterii de cumpărare din 2017 a adus un număr tot mai mare de angajați publici la nivelul salariului minim sau aproape de acesta.
Secretara generală a CGT, Sophie Binet, a criticat marți, la RMC, răspunsul executivului: „Guvernul ar fi trebuit să răspundă imediat revendicărilor noastre”. Ea a descris măsurile drept insuficiente și întârziate, afirmând că există o furie socială fără precedent.
Marșurile continuă o mobilizare începută în septembrie
La Paris, estimările citate de RFI indicau între 40.000 și 80.000 de participanți pe traseul dintre Place de la Nation și Place d’Italie. Pentru manifestațiile din restul țării erau așteptate până la 300.000 de persoane. Organizații sindicale de tineret și activiști ai Vestelor Galbene intenționau, de asemenea, să participe.
Potrivit Euronews, protestele au început la mijlocul lui septembrie, pe fondul nemulțumirilor elevilor față de condițiile din școli, apoi s-au extins la costul vieții și scumpirea carburanților. Mobilizarea de marți vine după a cincea sâmbătă consecutivă cu manifestații.
Datele Ministerului francez de Interne arată o scădere a participării în ultimele săptămâni. Protestele au fost în mare parte pașnice, dar au existat și episoade de violență. Totodată, acuzațiile privind folosirea disproporționată a forței de către poliție au dus la deschiderea mai multor anchete.





























