Gallup, companie globală de analiză care măsoară prin sondaje experiențele cotidiene ale populației, a colectat date zilnice despre durere de la peste două milioane de rezidenți ai Statelor Unite. O cercetare bazată pe acest sondaj reprezentativ la nivel național a constatat că probabilitatea raportării unei forme de durere fizică generalizată creștea odată cu temperatura. Cele mai mari diferențe au apărut în zilele foarte calde, la aproximativ 32°C sau peste acest prag, iar asocierea a fost mai pronunțată în rândul adulților de vârstă mijlocie și al persoanelor din medii socioeconomice mai defavorizate.
- Analiza a folosit răspunsuri zilnice despre durere de la peste două milioane de persoane din SUA.
- Cea mai mare creștere a probabilității de raportare a durerii a fost observată la aproximativ 32°C sau mai mult.
- Autorii estimează pentru SUA un cost anual de circa 2 miliarde de dolari generat de nivelurile mai ridicate ale durerii pe vreme caldă.
Datele arată o asociere, nu o relație cauzală demonstrată
Rezultatele indică o legătură între temperaturile mai mari și durerea raportată, dar analiza unui sondaj observațional nu poate demonstra singură că vremea caldă provoacă direct durerea.
Cercetarea semnalează însă un posibil efect al căldurii care poate fi urmărit și în alte populații.
Autorii prezintă mai multe mecanisme care ar putea explica asocierea. Printre factorii direcți se numără deshidratarea provocată de căldură, inflamația și schimbările fiziologice, inclusiv cele ale tensiunii arteriale, care pot agrava o durere deja existentă.
Somnul perturbat poate întreține un cerc al durerii
Căldura poate acționa și indirect: poate spori stresul, reduce starea de bine, limita activitățile obișnuite, precum exercițiul fizic, și afecta somnul. Fiecare dintre acești factori este asociat cu felul în care oamenii percep durerea.
Somnul slab poate crește sensibilitatea la durere, iar durerea poate îngreuna somnul, formând în perioadele caniculare un cerc care afectează starea de bine și calitatea vieții.
Efectul nu se oprește la disconfortul fizic. Durerea solicită atenția creierului, lăsând mai puține resurse pentru concentrare, memorie și luarea deciziilor. În practică, aceasta înseamnă că o creștere chiar modestă a durerii la nivelul populației ar putea avea implicații pentru activitatea profesională, învățare și sarcinile cotidiene.
Cercetătorii fac și o diferență între expunerea întregului corp la temperaturi ridicate pentru perioade îndelungate și utilizarea localizată a căldurii. O pernă electrică aplicată într-o anumită zonă poate contribui, de exemplu, la calmarea durerii lombare, în timp ce căldura ambientală susținută solicită simultan mai multe sisteme fiziologice și poate agrava disconfortul.
Costurile estimate ar putea depăși 9 miliarde de dolari
Autorii estimează că nivelurile mai mari de durere asociate temperaturilor ridicate costă deja economia SUA aproximativ 2 miliarde de dolari anual. Dacă temperaturile continuă să crească și nu sunt adoptate măsuri de adaptare la căldura extremă, costurile ar putea depăși 9 miliarde de dolari pe an până în 2050.
Estimarea economică sugerează că durerea asociată căldurii nu este doar o problemă individuală, ci poate influența cheltuielile medicale, productivitatea și calitatea vieții.
Printre măsurile practice menționate de autori se află hidratarea, evitarea activităților solicitante în orele cele mai calde, folosirea spațiilor interioare răcoroase și programarea activităților în aer liber dimineața sau seara. Acestea sunt prezentate drept modalități de reducere a disconfortului asociat căldurii, nu drept tratament pentru o cauză medicală a durerii.
Ați observat că durerea sau somnul se schimbă în zilele foarte calde? Spuneți-ne cum resimțiți această legătură.
