Balenele cu fanoane sunt acum prezente pe scară largă vara de-a lungul coastei estice a Groenlandei, până la 70° latitudine nordică, într-o zonă unde cele trei specii analizate erau odinioară văzute rar. Un studiu publicat în Frontiers in Marine Science leagă această extindere de încălzirea oceanului și de retragerea gheții marine, care au însoțit deplasarea capelinului, principala pradă identificată de cercetători. Pentru vara lui 2024, echipa estimează cel puțin 4.000 de balene cu cocoașă, 6.000 de balene comune și 6.000 de balene pitice.
- Temperatura de la suprafața mării la est de Groenlanda a crescut cu aproximativ 2°C din anii 1990.
- În 2024 au fost consemnate peste 150 de observări ale balenelor cu cocoașă din navele de cercetare.
- În august 2025, echipajul unei nave a întâlnit grupuri de până la 50 de balene în apropierea paralelei de 69° nord.
- Studiul indică deplasarea capelinului spre Marea Groenlandei drept principalul factor alimentar al noii distribuții.
Observațiile succesive reconstruiesc o schimbare de trei decenii
Cercetătorii din Groenlanda, Danemarca și Islanda au combinat mai multe tipuri de date. Ei au realizat primele survoluri sistematice pentru balene cu fanoane până la 50 de kilometri în largul coastei estice, în august 2015 și 2024, și au inclus observații aeriene suplimentare din vara lui 2022.
Analiza a folosit și mărturii ale vânătorilor inuiți culese între 2023 și 2025, înregistrări ale navelor participante la campaniile de observare din Atlanticul de Nord începând din 1987 și traseele a 15 balene urmărite prin satelit în diferite intervale dintre 2019 și 2025. Datele au fost comparate printr-un model matematic cu temperatura și salinitatea apei, precum și cu concentrația gheții marine.
Seria observațiilor arată cum s-a conturat noua distribuție. Navele nu au identificat balene cu cocoașă în zonă până în 2006. Au urmat șapte observări în 2007, 26 până în 2015 și peste 150 în 2024. Balenele pitice apăreau rar până în 1995, dar după 2001 au fost întâlnite anual câte 10-20. Și observările balenelor comune au crescut puternic față de nivelul din 1987.
Survolurile din 2015 și 2024 au găsit toate cele trei specii distribuite aproape continuu între 60° și 70° latitudine nordică.
Capelinul a mutat hrănirea balenelor spre nord
Autorii consideră că balenele vin în apele estului Groenlandei în primul rând pentru hrană. Capelinul, un pește adaptat apelor reci și o pradă importantă pentru aceste specii, și-a deplasat zonele de hrănire după mijlocul anilor 2000, din apele relativ mai calde de la nord de Islanda către Marea Groenlandei. Balenele par să fi urmat această resursă.
Balenele cu fanoane nu au dinți, ci plăci cu ajutorul cărora filtrează din apă organismele pe care le consumă. Apariția simultană a mai multor specii în jurul aceleiași resurse explică aglomerările mixte de hrănire descrise în studiu. În regiune nu a existat pescuit comercial de capelin, astfel că autorii nu văd, pentru moment, o competiție cu oamenii pentru acest pește.
La est de Groenlanda, marginea gheții de vară s-a retras mult spre nord după mijlocul anilor 2000, reducând întinderea banchizei de-a lungul coastei. Profesorul Mads Peter Heide-Jørgensen, de la Institutul Groenlandez de Resurse Naturale, și colegii săi susțin că această evoluție a făcut posibilă prezența răspândită a balenelor până la 70° nord.
Fiind bazat pe observații și modelare, studiul identifică o asociere coerentă între climă, gheață, pradă și distribuția balenelor, nu rezultatul unui experiment care să izoleze o singură cauză. Totuși, convergența mai multor seturi de date oferă cercetătorilor o imagine a schimbării produse de-a lungul mai multor decenii.
Noua distribuție poate reorganiza ecosistemul marin
Pentru ecosistem, sosirea sezonieră a mii de mari consumatori înseamnă că schimbarea nu se limitează la traseele balenelor, ci poate modifica relațiile dintre pradă și prădători în întregul lanț trofic local.
Autorii descriu fenomenul drept o schimbare majoră de regim ecologic. Speciile asociate gheții, precum narvalii, ajung să împartă tot mai mult habitatul cu balenele temperate, care evită în general apele acoperite de gheață, sau riscă să fie înlocuite în anumite zone. Cercetătorii avertizează că transformarea compoziției speciilor ar putea avea efecte de durată, fără a stabili însă din datele prezentate amploarea lor viitoare.
Cum credeți că ar trebui urmărite efectele acestei redistribuiri a balenelor asupra ecosistemului din estul Groenlandei?
