Iranul își pregătește forțele pentru o posibilă extindere a războiului cu Statele Unite și Israelul, în timp ce negocierile cu Washingtonul rămân blocate, potrivit informațiilor obținute de The Wall Street Journal de la oficiali iranieni și arabi. Măsurile atribuite conducerii de la Teheran includ sporirea controlului Corpului Gărzilor Revoluției Islamice asupra armatei regulate, numiri în poziții militare importante, extinderea contrainformațiilor și accelerarea producției de rachete și drone. Separat, oficialii iranieni au semnalat public că operațiunile lor ar putea căpăta un caracter ofensiv.
- Servicii arabe ar fi identificat pregătiri iraniene pentru un conflict regional mai amplu, inclusiv prin comunicații cu miliții aliate.
- Teheranul a transferat Gărzilor Revoluției un control mai mare asupra armatei regulate, potrivit surselor citate de WSJ.
- Generalul Yadollah Javani a declarat că acțiunile Iranului, până acum defensive, ar putea deveni ofensive.
- Planurile analizate includ posibile operațiuni în Golful Persic și împotriva intereselor americane din regiune.
Oficiali familiarizați cu evaluările serviciilor arabe afirmă că au fost interceptate comunicații între Iran și miliții aliate din Yemen și Irak. Aceste informații ar indica pregătiri pentru extinderea confruntării și pentru creșterea costurilor suportate de SUA și de aliații lor regionali.
Printre opțiunile descrise de sursele WSJ se numără sabotarea cablurilor de internet din Golful Persic, provocarea instabilității în state cu comunități șiite și chiar posibilitatea unei operațiuni terestre în Kuweit. Acestea sunt scenarii atribuite planificării iraniene, nu operațiuni despre care sursele afirmă că ar fi început deja.
Schimbarea esențială este trecerea declarată de la o strategie predominant defensivă la pregătirea unor acțiuni ofensive, fără ca Teheranul să precizeze forma sau momentul acestora.
Gărzile Revoluției primesc un rol militar mai mare
Corpul Gărzilor Revoluției Islamice, structură militară distinctă de armata regulată și subordonată conducerii iraniene, a primit un control sporit asupra forțelor convenționale. În funcții-cheie au fost numiți veterani ai războiului cu Irakul și oficiali favorabili unei poziții mai dure față de statele arabe care găzduiesc baze americane.
Generalul de brigadă Yadollah Javani, șeful biroului politic al Gărzilor Revoluției, a declarat la televiziunea de stat că forțele sale sunt pregătite să ia măsurile necesare pentru apărarea țării. „Inamicul a început războiul, iar eforturile noastre au fost defensive, deși ar putea căpăta un aspect ofensiv”, a spus el, promițând „surprize strategice” fără alte detalii.
Purtătorul de cuvânt al Gărzilor Revoluției, Hossein Mohebbi, a identificat rețelele energetice, centralele electrice și sistemele conectate la internet drept posibile ținte dacă SUA ar lovi infrastructura civilă iraniană. Politicieni și instituții media apropiate liniei dure au discutat și despre incursiuni împotriva intereselor americane din Bahrain și Kuweit. Al Jazeera notează însă că nu există indicii recente privind pregătirea unor operațiuni terestre americane în Iran.
Armistițiul nu a redus neîncrederea dintre cele două tabere
SUA și Iranul au semnat la 18 iunie un memorandum de înțelegere care prevedea oprirea ostilităților pentru 60 de zile și deschiderea negocierilor. Atacurile au fost reluate la mai puțin de o lună, după acuzații reciproce privind încălcarea armistițiului. Relatările despre statutul documentului diferă: unele surse afirmă că părțile au convenit la mijlocul lunii august o prelungire, în timp ce Al Jazeera a relatat că memorandumul, deja lipsit de efect practic, urma să expire oficial luni.
Un memorandum de înțelegere stabilește angajamente politice și un cadru de negociere, dar nu elimină automat divergențele militare. În acest caz, diferența centrală este de percepție: Washingtonul a urmărit redeschiderea Strâmtorii Hormuz și reducerea treptată a conflictului, în timp ce liderii iranieni de linie dură au suspectat că pauza ar putea oferi SUA și Israelului timp pentru pregătirea altor atacuri.
Această lipsă de încredere înseamnă că și o prelungire formală a armistițiului ar avea efect limitat fără reguli acceptate de ambele părți și fără oprirea confruntărilor.
Strâmtoarea Hormuz rămâne centrul presiunii economice
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz a încetinit în weekend, după atacuri asupra petrolierelor, potrivit datelor Kpler citate de Reuters. Cinci nave de marfă au traversat sâmbătă, iar duminică nu a fost înregistrată nicio navă, comparativ cu 31 în weekendul anterior.
Strâmtoarea este legătura maritimă dintre Golful Persic și rutele comerciale externe, astfel că restricționarea navigației depășește confruntarea militară directă. Pentru piețele europene, inclusiv pentru România, o perturbare prelungită ar putea însemna presiuni asupra costurilor energiei și transportului; aceasta este o posibilă consecință economică, nu un efect confirmat de sursele despre actuala escaladare.
