Ordinul de expulzare a Xeniei Fedorova din Franța rămâne aplicabil după ce Tribunalul Administrativ din Paris a respins luni cererea urgentă de suspendare formulată de fosta șefă a RT France. Comentatoarea rusă, în vârstă de 45 de ani, a contestat plecarea obligatorie din țară, restricțiile de deplasare și înghețarea activelor sale pentru șase luni. Instanța a stabilit că ea nu a demonstrat existența unui prejudiciu imediat și grav. Judecătorii nu s-au pronunțat însă asupra temeiniciei acuzațiilor de propagandă pro-Kremlin formulate de autoritățile franceze.
- Tribunalul Administrativ din Paris a refuzat suspendarea urgentă a măsurilor împotriva Xeniei Fedorova.
- Ordinul de expulzare a fost anunțat de Ministerul francez de Interne la 29 iulie.
- Activele sale din Franța au fost înghețate pentru șase luni.
- Avocatul comentatoarei a anunțat că aceasta va continua demersurile juridice.
Decizia înseamnă că măsurile administrative rămân în vigoare, dar nu echivalează cu o confirmare judiciară a acuzațiilor aduse Xeniei Fedorova.
Într-o procedură de urgență, instanța verifică dacă există motive pentru suspendarea rapidă a unei decizii administrative, înainte ca disputa să fie analizată în profunzime. Tocmai de aceea, verdictul de luni privește efectele imediate ale măsurilor, nu legalitatea lor definitivă.
Guvernul invocă protejarea intereselor fundamentale ale Franței
Autoritățile franceze o acuză pe Fedorova că a acționat ca un canal pentru campanii de dezinformare orchestrate de Moscova și menite să destabilizeze ordinea publică. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a afirmat că intervențiile sale repetau propaganda Kremlinului privind Ucraina, implicarea Franței și motivele invaziei ruse.
Nuñez a susținut că activitatea comentatoarei afecta „interesele fundamentale ale națiunii”. La rândul său, ministrul de Externe Jean-Noël Barrot a numit-o „o propagandistă dovedită” și a acuzat-o că răspândește dezinformarea Kremlinului.
Fedorova a condus RT France înainte ca postul să fie închis în 2022, în contextul războiului din Ucraina. Ulterior, ea a devenit o prezență regulată în instituțiile media controlate de miliardarul conservator Vincent Bolloré, între care televiziunea CNews, radioul Europe 1 și ziarul Le Journal du Dimanche.
Acolo, comentatoarea a promovat poziții favorabile Rusiei despre Ucraina, NATO și securitatea europeană. Guvernul consideră că aceste apariții au depășit limitele unei simple opinii politice și au devenit un instrument de influență.
Cazul mută disputa dintre securitate și libertatea de exprimare în instanță
Fedorova respinge acuzațiile. Ea a denunțat o „presiune politică” și o „cenzurare a opiniilor care nu se aliniază narativului oficial”, susținând că și-a exercitat dreptul la liberă exprimare. Avocatul Emmanuel Piwnica a precizat că va continua contestarea deciziilor autorităților.
Instituțiile media pentru care a colaborat au calificat ordinul drept o atingere gravă adusă libertății de exprimare. Măsura a divizat și dreapta franceză: un purtător de cuvânt al Rassemblement National a sprijinit-o cu rezerve, în timp ce alți politicieni ai formațiunii au criticat expulzarea.
Pentru Franța, cazul stabilește unde poate fi trasată, prin control judiciar, granița dintre exprimarea unor opinii pro-ruse și activitatea considerată o amenințare pentru securitatea națională.
Disputa are și o miză electorală, deoarece intervențiile Xeniei Fedorova au intrat sub o atenție sporită înaintea alegerilor prezidențiale franceze din 2027. Pentru publicul european, inclusiv cel din România, rezultatul proceselor ulterioare ar putea conta în dezbaterea mai largă despre modul în care statele democratice răspund operațiunilor de influență fără a transforma măsurile de securitate în instrumente de control al opiniilor.
Unde credeți că ar trebui trasată limita dintre libertatea de exprimare și protejarea securității naționale în cazurile de influență externă?
