Un studiu bazat pe datele Veterans Health Administration din Statele Unite arată că profilul cauzelor cirozei s-a schimbat între 2008 și 2023. Analiza, publicată în 2026 în American Journal of Gastroenterology, a inclus 172.267 de pacienți diagnosticați cu ciroză în perioada urmărită. Cercetătorii coordonați de Pedro Ochoa-Allemant, de la University of Pennsylvania din Philadelphia, au constatat că boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, cunoscută ca MASLD, a devenit principalul contributor la incidența cirozei în acest sistem medical.
- Analiza a inclus 172.267 de pacienți cu ciroză incidentă, identificați între 2008 și 2023.
- Prevalența anuală a cirozei a urcat de la 0,84% în 2014 la 1,29% în 2023.
- MASLD a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prevalenței în timp.
- Ciroza asociată virusului hepatitei C a scăzut, dar a rămas foarte răspândită.
Datele din 2008-2023 urmăresc apariția noilor cazuri
Echipa a analizat cazurile incidente, adică pacienții la care ciroza a fost identificată ca diagnostic nou în intervalul studiat. Datele provin din Veterans Health Administration, sistemul medical destinat veteranilor americani, astfel că rezultatele descriu această populație și nu pot fi transferate automat întregii populații a Statelor Unite sau altor țări.
Cercetătorii au folosit nomenclatura revizuită pentru bolile hepatice steatozice. MASLD desemnează boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, în timp ce analiza a separat și afecțiunile asociate consumului de alcool sau combinației dintre factorii metabolici și alcool.
Ciroza reprezintă stadiul de fibrozare avansată a ficatului și poate avea cauze diferite. Tocmai de aceea, modificarea ponderii fiecărei cauze este importantă: ea poate schimba prioritățile pentru prevenție, evaluarea riscului și gestionarea pacienților.
Până în 2023, MASLD ajunge principalul contributor
În segmentul pentru care studiul prezintă evoluția prevalenței anuale, indicatorul a crescut constant, de la 0,84% în 2014 la 1,29% în 2023, cu un coeficient β de 0,047.
MASLD a devenit principalul contributor la incidența cirozei și a avut cea mai mare creștere anuală a prevalenței în timp, cu β = 0,022.
În paralel, ciroza provocată de virusul hepatitei C s-a redus, fără să dispară însă ca problemă importantă în populația analizată. Rezultatele indică, așadar, o schimbare a centrului de greutate: etiologia virală rămâne prezentă, dar factorii metabolici ocupă un rol mai mare în cazurile noi.
Autorii au observat și diferențe între numărul cazurilor incidente și cel al deceselor. Pentru MASLD, acestea au fost echilibrate, în timp ce în boala hepatică asociată simultan factorilor metabolici și alcoolului, precum și în boala asociată alcoolului, cazurile incidente au depășit decesele. Aceste comparații descriu dinamica din baza de date și nu trebuie confundate cu o estimare individuală a riscului de deces.
Studiul din 2026 mută atenția spre prevenția metabolică și alcool
Cercetarea semnată de Pedro Ochoa-Allemant și colegii săi a fost publicată în 2026. Autorii afirmă că sunt necesare urgent strategii multidisciplinare care să vizeze atât factorii de risc metabolici, cât și consumul de alcool, pentru reducerea îmbolnăvirilor și deceselor asociate cirozei.
În practică, rezultatele înseamnă că prevenția cirozei nu se poate concentra exclusiv asupra hepatitelor virale, ci trebuie să includă și riscurile metabolice și consumul de alcool.
Pentru România, studiul nu oferă o estimare a prevalenței și nici nu descrie direct pacienții din sistemul medical local. Relevanța sa este mai ales una de orientare: atunci când cauzele cirozei se schimbă, răspunsul medical trebuie să țină cont de mai multe categorii de risc, nu de o singură sursă a bolii.
Credeți că prevenția bolilor hepatice din România acordă suficientă atenție riscurilor metabolice și consumului de alcool?
