Capitalul autohton și finanțarea instituțională schimbă acum piața de retail din România, în pofida deteriorării perspectivelor economice. Consiliul Concurenței a autorizat la sfârșitul lunii iunie 2026 achiziția Carrefour România de către Pavăl Holding, tranzacție cu o valoare a întreprinderii de 823 de milioane de euro. În paralel, IULIUS a atras finanțări de peste 700 de milioane de euro într-un singur an calendaristic, iar MAS a anunțat vânzarea către AFI Europe a șase centre comerciale. Mișcările indică o consolidare bazată pe accesul la capital, proiecte ample și active regionale.
- Achiziția Carrefour România de către Pavăl Holding are o valoare a întreprinderii de 823 de milioane de euro.
- MAS a anunțat vânzarea a șase centre comerciale către AFI Europe pentru 197,7 milioane de euro.
- IULIUS a obținut finanțări instituționale de peste 700 de milioane de euro într-un singur an calendaristic.
- Chiriile principale de pe Calea Victoriei au crescut cu 50% într-un an, la 90 de euro pe metru pătrat lunar.
Pentru piață, aceste operațiuni înseamnă că avantajul competitiv depinde tot mai mult de capacitatea proprietarilor și dezvoltatorilor de a mobiliza capital și de a susține proiecte mari pe termen lung.
Pavăl Holding intră în centrul consolidării din retail
Cea mai vizibilă tranzacție este preluarea Carrefour România de către Pavăl Holding, grupul de investiții din spatele rețelei Dedeman. Operațiunea, autorizată de autoritatea de concurență, plasează un grup cu capital românesc în controlul afacerii locale a retailerului.
Pavăl Holding are un portofoliu care include activități în domeniul farmaceutic, bunurilor de consum, producției pentru construcții și dezvoltării imobiliare. Dincolo de dimensiunea tranzacției, preluarea arată că investitorii locali pot interveni în operațiuni pentru care este necesară o capacitate financiară considerabilă.
O altă repoziționare a fost anunțată la sfârșitul lunii mai 2026. MAS urmează să vândă către AFI Europe, subsidiară a AFI Properties, șase centre comerciale în aer liber: Prahova, Zalău, Baia Mare, Roman, Sepsi și Bârlad Value Centres. Prețul anunțat este de 197,7 milioane de euro.
Portofoliul însumează 125.500 de metri pătrați de suprafață brută închiriabilă și are o valoare a activelor de 281,8 milioane de euro. Structura financiară include împrumuturi bancare de 84,5 milioane de euro, alături de ajustările standard de capital.
Finanțările mari susțin proiectele mixte din centrele regionale
Dezvoltatorul IULIUS a atras peste 700 de milioane de euro prin două operațiuni. Pentru proiectul RIVUS Cluj-Napoca a fost obținut un credit verde sindicalizat de 400 de milioane de euro, prezentat drept cel mai mare împrumut pentru dezvoltare imobiliară acordat pe piața românească.
O a doua finanțare, de 305 milioane de euro, este un pachet sindicalizat de refinanțare destinat optimizării structurii de capital a complexului Palas Iași. Un credit sindicalizat este acordat de un grup de finanțatori, mecanism folosit pentru împărțirea expunerii în cazul sumelor mari.
Oana Diaconescu, head of leasing la IULIUS, consideră că avantajul va fi determinat tot mai mult de capacitatea proprietarilor de a atrage capital, de a dezvolta proiecte ample și de a crea concepte mixte relevante pentru consumatori și chiriași. Geanina Ungureanu, head of retail la CPI România, pune accentul pe adaptabilitatea, eficiența și atractivitatea destinațiilor comerciale.
Pentru cumpărători, orientarea către proiecte mixte ar putea însemna că centrele comerciale vor concura nu doar prin magazine, ci și prin servicii și experiențe capabile să genereze vizite repetate.
Calea Victoriei atrage brandurile premium, dar mallurile rămân dominante
O evoluție distinctă se vede pe segmentul spațiilor stradale premium. Pe Calea Victoriei, chiriile principale au urcat cu 50% față de anul anterior, până la 90 de euro pe metru pătrat pe lună, pe fondul interesului brandurilor internaționale de lux pentru adrese cu vizibilitate.
Această creștere rămâne însă concentrată într-o nișă. Orașele românești au puține coridoare comerciale stradale care pot susține extinderea modelului la scară mare, în timp ce centrele comerciale moderne oferă administrare centralizată, securitate continuă, marketing coordonat și gestionarea integrată a facilităților.
În București și în marile centre urbane regionale, chiriile pentru spațiile standard de 100-200 de metri pătrați, amplasate la parterul mallurilor dominante, s-au menținut între 50 și 90 de euro pe metru pătrat lunar. Centrele comerciale, intrate pe piața locală după anul 2000, continuă astfel să concentreze cea mai mare parte a cererii chiriașilor.
Consolidarea avansează într-o economie cu un consum mai prudent
Investițiile se desfășoară pe un fundal macroeconomic dificil: prognoza de creștere a PIB-ului României pentru 2026 a fost revizuită la 0,1%, iar inflația se situează în jurul nivelului de 10%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Consumul privat a slăbit pe termen scurt, iar vânzările de retail au înregistrat o contracție temporară în termeni reali.
Această combinație înseamnă că dezvoltatorii investesc cu o perspectivă de durată, în timp ce comercianții trebuie să opereze într-o piață în care puterea de cumpărare este supusă presiunilor imediate.
În practică, diferența dintre proiecte ar putea fi făcută de accesul la finanțare, calitatea spațiilor și capacitatea de a menține fluxul de vizitatori. Densitatea redusă a spațiilor moderne de retail este motivul pentru care investitorii continuă să urmărească oportunități, chiar dacă evoluția consumului rămâne prudentă.
Credeți că extinderea capitalului local va schimba oferta și experiența din centrele comerciale românești?
