Kasîm-Jomart Tokaev conduce Kazahstanul, stat central-asiatic care păstrează o cooperare strategică apropiată cu Rusia, dar nu a susținut invazia rusă în Ucraina și nici anexarea teritoriilor ucrainene. Sâmbătă, la Omsk, liderul kazah i-a cerut direct lui Vladimir Putin să accepte înghețarea războiului și revenirea la negocieri printr-o „formulă Istanbul 2.0”. Apelul a fost făcut în fața camerelor, la deschiderea unui forum de cooperare ruso-kazah. Putin a răspuns că îi va prezenta lui Tokaev detaliile situației de pe front, iar Kremlinul a precizat ulterior că nu este de acord cu propunerea.
- Tokaev a cerut oprirea luptelor și negocieri bazate pe o versiune actualizată a formulei discutate la Istanbul.
- Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a numit mesajul „realist, oportun și înțelept”.
- Kremlinul a transmis că respectă poziția constantă a Kazahstanului, dar nu o împărtășește.
- Intervenția vine după suspendarea livrărilor de petrol kazah prin terminalul CPC de la Novorossiisk.
Tokaev propune oprirea luptelor pe liniile actuale
Președintele kazah a spus că a venit, probabil, momentul pentru „înghețarea” conflictului și pentru revenirea la formula negocierilor de la Istanbul. În viziunea sa, procesul ar trebui continuat sub garanțiile marilor puteri, inclusiv ale Rusiei, pentru a se ajunge la „pacea mult așteptată”.
„Este păcat că mor tineri. Toate acestea trebuie să se oprească”, i-a spus Tokaev lui Putin.
Liderul kazah a afirmat și că originile războiului nu sunt pe deplin clare pentru mulți, inclusiv pentru conducerea țării sale. În același timp, el a păstrat un ton prudent față de gazda sa, lăudând ceea ce a numit „flexibilitatea diplomatică” a lui Putin.
O înghețare a conflictului ar însemna, în practică, oprirea ostilităților de-a lungul liniilor existente și trecerea la negocieri. Aceasta nu ar echivala automat cu un tratat de pace și nici nu ar soluționa disputele privind teritoriile controlate de Rusia, garanțiile de securitate sau viitorul militar al Ucrainei.
Negocierile de la Istanbul rămân interpretate diferit
Referirea lui Tokaev vizează discuțiile purtate la Istanbul în martie și aprilie 2022, după declanșarea invaziei ruse. Acestea nu au produs un acord semnat, iar Moscova și Kievul prezintă explicații diferite pentru eșecul procesului.
Versiunea rusă susține că un acord era aproape finalizat, dar că Ucraina a renunțat la el. Potrivit poziției Kievului, propunerile includeau neutralitatea geopolitică a Ucrainei, limitarea capacităților sale militare și un statut special pentru provinciile estice, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus.
Reluarea unei „formule Istanbul” ar necesita, așadar, mai mult decât încetarea focului: cele două părți ar trebui să accepte din nou o bază comună de negociere.
Kievul salută mesajul, Kremlinul spune că nu este de acord
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat că Ucraina apreciază intervenția lui Tokaev. El a susținut că oprirea războiului pe liniile actuale și trecerea la diplomație reprezintă calea propusă de Kiev, dar respinsă de Kremlin.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că liderul kazah are o poziție constantă asupra Ucrainei, însă a subliniat că Moscova nu este de acord cu aceasta. El a adăugat că Rusia va continua să le explice partenerilor săi propria interpretare asupra cauzelor războiului.
Schimbul public este semnificativ deoarece Tokaev nu vorbește din poziția unui adversar al Moscovei. Kazahstanul rămâne un partener apropiat al Rusiei, însă liderul său a afirmat încă după invazia din 2022 că nu va recunoaște regiunile ucrainene ocupate drept parte a Federației Ruse.
Războiul afectează ruta petrolului kazah spre România
Apelul diplomatic apare și pe fondul perturbării exporturilor petroliere ale Kazahstanului. Aproximativ 80% din petrolul exportat de această țară trece prin conducta Caspian Pipeline Consortium, care ajunge la terminalul maritim din portul rus Novorossiisk.
Autoritățile kazahe au anunțat suspendarea temporară a livrărilor prin terminal după atacuri cu drone asupra infrastructurii și a unor petroliere. Astana a atribuit atacurile Ucrainei, însă ambasadorul ucrainean în Kazahstan a spus că nu există dovezi și a cerut evitarea acuzațiilor nefondate.
Pentru România, situația are relevanță directă: Kazahstanul este principala sursă a importurilor sale de petrol, iar problemele de pe ruta CPC arată cum războiul poate afecta fluxuri energetice care nu aparțin Rusiei.
Faptul că principala cale de export kazahă traversează teritoriul rus și se încheie la Marea Neagră limitează opțiunile imediate ale Astanei. Acest lucru explică de ce încetarea luptelor are pentru Kazahstan nu doar o miză diplomatică, ci și una economică, fără ca propunerea lui Tokaev să schimbe deocamdată poziția Kremlinului.
