Incidentul Neptun Deep a căpătat joi, 20 august 2026, o dimensiune europeană: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris drept „război hibrid” campania de amenințări în care a încadrat apariția unei drone marine lângă proiectul energetic din Marea Neagră. Două avioane F-16 românești au fost trimise în zonă, iar unul dintre ele a deschis focul cu tunul de bord. Președintele Nicușor Dan a pus incidentul pe seama Federației Ruse, în timp ce partea ucraineană a transmis că drona nu îi aparținea.
- Drona a fost observată la câteva sute de metri de lucrările proiectului Neptun Deep, în Zona Economică Exclusivă a României.
- Un F-16 românesc a lovit drona cu tunul de bord, după mobilizarea a două aeronave.
- Ursula von der Leyen a calificat amenințările drept „război hibrid” și a invocat agenda europeană Readiness 2030.
- Decizia de intervenție a urmărit protejarea câtorva sute de lucrători și securizarea infrastructurii critice.
Alerta a pornit de la o dronă observată lângă lucrările offshore
Drona marină a fost reperată la ora locală 6:28 de o navă comercială, la câteva sute de metri de proiectul offshore. Garda de Coastă a informat Ministerul Apărării, iar la nivelul MApN a fost creată o celulă de comandă.
Zona indicată se află la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța, adică circa 148 de kilometri. Ministerul a cerut la nivelul NATO preluarea comenzii de către Armata Română, iar hotărârea de distrugere a fost luată după evaluări și în coordonare cu președintele României.
Potrivit ministrului Apărării, Radu Miruță, intervenția a fost decisă pentru protejarea câtorva sute de persoane care lucrau pe platformă și pentru securizarea infrastructurii critice.
Una dintre cele două aeronave F-16 a lovit drona cu tunul de bord, după care militarii specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive, aflați pe nava trimisă la fața locului, au distrus-o complet în condiții de siguranță. MApN a indicat că drona avea încărcătură explozivă. Miruță inclusese inițial aceeași precizare într-o postare, dar a eliminat-o ulterior.
Zona Economică Exclusivă nu este echivalentă cu marea teritorială, însă statul de coastă are aici drepturi privind explorarea și exploatarea resurselor. În practică, apropierea unui asemenea dispozitiv de lucrările offshore transformă cazul într-o problemă directă de protecție a personalului și a infrastructurii energetice.
Von der Leyen leagă cazul de planurile europene de apărare
„Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă, care îi neliniștește pe cetățenii noștri și urmărește să divizeze Uniunea noastră”, a transmis Ursula von der Leyen pe X. Concluzia sa a fost directă: „Este vorba de un război hibrid”.
Încadrarea făcută de șefa Comisiei ridică incidentul Neptun Deep de la nivelul unei operațiuni naționale de securitate maritimă la cel al dezbaterii europene despre descurajare și protejarea flancului estic.
Von der Leyen a afirmat că menținerea păcii presupune și capacitatea de a descuraja provocările și agresiunile. Ea a amintit agenda Readiness 2030, care mobilizează până la 800 de miliarde de euro, Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și programul Eastern Flank Watch. Mesajul invocă astfel planurile europene de apărare deja prezentate, fără să anunțe o nouă măsură operațională adoptată după incident.
Președinta Comisiei nu a numit în mesaj autorul dronei. Președintele Nicușor Dan a condamnat însă „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse” și a spus că România rămâne vigilentă alături de aliații NATO. Radu Miruță a afirmat separat că Ucraina a confirmat că dispozitivul nu aparținea forțelor sale.
Miza proiectului amplifică importanța incidentului
Neptun Deep este deținut de OMV Petrom și producătorul de stat Romgaz. Proiectul este așteptat să înceapă producția în 2027 și să transforme România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
Pentru România, acest lucru înseamnă că securitatea din jurul Neptun Deep nu privește doar o investiție offshore, ci și viitoarea producție de gaze a țării și rolul acesteia pe piața energetică europeană.
Incidentul nu este izolat de alte alerte consemnate în zonă. La începutul lunii, scafandrii militari au distrus două drone de tip Gerbera care pluteau în Zona Economică Exclusivă, în apropierea aceluiași proiect. Separat, joi dimineață, o dronă aeriană a pătruns în spațiul românesc și s-a prăbușit într-o zonă nelocuită de lângă Grindu, județul Tulcea, iar NATO a mobilizat două avioane de vânătoare spaniole pentru monitorizare.
Considerați că protejarea proiectelor energetice din Marea Neagră ar trebui să devină o prioritate distinctă în planurile de apărare ale României și ale UE?
