Un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a lovit joi, 20 august, cu tunul de bord o dronă maritimă aflată în apropierea infrastructurii proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Ținta fusese observată în derivă la câteva sute de metri de lucrările offshore, în Zona Economică Exclusivă a României, la circa 80 de mile marine est de Constanța, adică aproximativ 148 de kilometri. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că drona a fost distrusă și că transporta explozibil.
- Prezența dronei a fost semnalată în jurul orei 06:28 de o navă comercială.
- Două avioane F-16 românești au decolat cu ordin de tragere, iar unul dintre ele a deschis focul.
- Radu Miruță afirmă că Ucraina a confirmat oficial că drona nu era de proveniență ucraineană.
- Președintele Nicușor Dan a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru incident.
Două avioane au primit ordin să angajeze ținta
Potrivit comunicatului MApN, era vorba despre o dronă maritimă de mici dimensiuni, reperată în apropierea platformei Neptun Alpha. Garda de Coastă a informat autoritățile, iar la nivelul Ministerului Apărării a fost constituită o celulă de comandă. A fost transmisă și o solicitare către NATO privind preluarea comenzii la nivelul Armatei Române.
Decizia de a neutraliza drona a fost luată după evaluarea situației și în coordonare cu președintele României, a explicat Miruță. Ministrul a invocat protejarea celor câteva sute de persoane care lucrau pe platformă și securizarea infrastructurii critice.
Două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol cu ordin de tragere, iar una dintre ele a folosit tunul de bord și a lovit ținta.
În comunicarea inițială, ministrul a spus că drona a fost distrusă în siguranță. MApN a formulat ulterior mai prudent rezultatul intervenției, precizând că ținta a fost lovită și că misiunea era încă în desfășurare. O navă a Gărzii de Coastă, având la bord o echipă EOD a Forțelor Navale Române, se îndrepta spre zonă pentru verificări.
Kievul neagă proveniența ucraineană, iar președintele acuză Rusia
Autoritățile române au cerut informații Kievului prin canalul direct de comunicare creat recent. Conform lui Radu Miruță, răspunsul oficial primit a fost că drona maritimă nu provenea din Ucraina.
Președintele Nicușor Dan a pus însă incidentul pe seama Rusiei și a condamnat ceea ce a descris drept o intensificare a incidentelor provocate de Federația Rusă. Datele operaționale prezentate de MApN și declarația privind răspunsul Kievului nu oferă, separat, detalii publice despre modul în care ar fi fost stabilită originea exactă a dronei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o campanie în escaladare a amenințărilor și a calificat situația drept război hibrid. Ea a legat răspunsul european de Inițiativa pentru apărarea împotriva dronelor și de supravegherea flancului estic.
Incidentul vizează o zonă importantă pentru producția de gaze
Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Proiectul cuprinde zece sonde în zăcămintele Pelican Sud și Domino, trei sisteme submarine de producție, conducte colectoare, o platformă offshore, o conductă spre Tuzla și o stație de măsurare. Investițiile sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar începerea producției este prevăzută pentru 2027.
Pentru România, apropierea unei drone cu explozibil de aceste instalații înseamnă că amenințările din Marea Neagră privesc direct atât siguranța personalului offshore, cât și viitoarea producție internă de gaze.
Zona Economică Exclusivă îi acordă României drepturi economice asupra resurselor maritime, dar nu este echivalentă cu teritoriul național. Șeful Armatei a afirmat anterior că această zonă nu este acoperită de Articolul 5 al NATO, clauza de apărare colectivă a Alianței. În practică, această diferență face esențiale evaluarea rapidă, coordonarea națională și mecanismele convenite cu aliații atunci când apare o amenințare în larg.
